În secțiunile anterioare ale acestui ghid cuprinzător despre medierea familială, am aprofundat în principiile de bază și conceptele fundamentale ale medierii familiale (Partea 1: Ce este medierea familială), am explorat pașii și considerentele esențiale pentru pregătirea eficientă a medierii (Partea 2: Pregătirea pentru mediere) și a subliniat etapele și tehnicile utilizate în mod obișnuit în timpul procesului de mediere (Partea 3: Etapele medierii).

În această parte, Partea 4, ne vom îndrepta atenția asupra unui aspect critic al medierii familiale, discutând atât avantajele, cât și dezavantajele acestei metode de rezolvare a conflictelor. Înțelegerea potențialelor beneficii și limitări este esențială în luarea unor decizii informate, indiferent dacă sunteți un mediator, un participant sau o parte interesată. Vom explora modul în care medierea familială poate oferi o oportunitate pentru un dialog constructiv și un acord, recunoscând totodată scenarii în care poate să nu fie soluția ideală.

Pe măsură ce continuați să citiți, vă încurajăm să reflectați asupra perspectivelor oferite și să luați în considerare factorii care ar putea influența alegerea dvs. de a vă implica în medierea familială, fie ca participant, fie ca profesionist. Până la sfârșitul acestei părți, veți avea o viziune de ansamblu cuprinzătoare care vă echipează cu cunoștințele necesare pentru a naviga în mod eficient în medierea familială.

Rămâneți la curent pentru informații valoroase despre avantajele și dezavantajele medierii familiale și descoperiți cum această abordare poate facilita rezolvarea și promova comunicarea productivă în cadrul dinamicii familiei.

 

Avantajele medierii

Medierea oferă mai multe avantaje în comparație cu procedurile judiciare și cu alte forme de soluționare a litigiilor, cum ar fi dreptul colaborativ. Acestea includ următoarele:

  • Viteza. Părțile dețin controlul asupra vitezei cu care medierea progresează. Dacă părțile doresc, pot accelera procesul prin programarea unui număr de sesiuni de mediere la începutul procesului. Alternativ, ei pot alege să continue într-un ritm mai lent, programând fiecare sesiune individual. Întrucât calendarul fiecărei sesiuni de mediere nu depinde de resursele suprasolicitate ale instanței și de lista judiciară, medierea este adesea un proces de soluționare a litigiilor mult mai rapidă, în comparație cu litigiile.
  • Economisirea costurilor. Costurile orare ale unui mediator sunt, în general, mult mai mici decât rata de taxare pe oră a unui avocat. În cazurile de plată privată, părțile tind să împartă costurile mediatorului între ele. Din ambele motive, medierea este adesea un proces de soluționare a litigiilor mult mai ieftin, în comparație cu dreptul colaborativ sau litigiile, ambele fiind conduse de avocați finanțați de o singură parte.
  • Autonomia de partid. Părțile decid dacă soluționează litigiul și, dacă da, în ce condiții. Prin urmare, ei păstrează un control mai mare asupra procesului și a rezultatului decât în cadrul procedurilor judiciare.
  • Păstrarea unor relații mai bune. Medierea este un proces de soluționare a disputelor bazat mai degrabă pe interese decât pe drepturi. Acest lucru poate facilita menținerea unor bune relații de lucru între părți. Acest lucru este deosebit de important dacă părțile au copii pe care îi vor fi copărinți în viitor.
  • Confidențialitate. Toate discuțiile care au loc în mediere și orice documente care sunt produse sunt fără prejudiciu și nu pot fi dezvăluite decât dacă părțile sunt de acord.
  • Flexibilitate. Părțile au un control mai mare asupra procesului de mediere și pot decide, de exemplu, cum doresc să se ocupe de probleme precum divulgarea într-o dispută financiară. Spre deosebire de procedurile judiciare, aceștia pot conveni cum și când furnizează această dezvăluire.
  • Rezultate creative. Acordurile încheiate între părțile în mediere pot lua în considerare aspecte mai ample și pot lua în considerare interesele personale, unice pentru părțile implicate. Prin urmare, medierea are ca rezultat adesea soluții mult mai creative și personalizate decât se obțin în litigii. Un litigiu hotărât prin proceduri judiciare nu poate lua în considerare decât temeinicia drepturilor legale ale fiecărei părți.
  • Aşezare durabilă. Procesul de mediere presupune testarea realității diferitelor opțiuni de soluționare. Această examinare și evaluare riguroasă înseamnă că o înțelegere mediată are o șansă mult mai mare de a fi respectată de părți și de a dura decât un ordin impus părților de către un judecător. Acesta din urmă poate eșua din cauza consecințelor neintenționate sau a nerespectării de către oricare dintre părți.

Dezavantajele medierii

Poate fi dificil să convingi o parte să medieze din următoarele motive (dintre care unele pot fi înțelese greșit):

  • Incapacitatea de a forța divulgarea. În mediere, mediatorul solicită părților să prezinte informațiile și documentele necesare. Erorile și neînțelegerile pot fi explicate și clarificate în cadrul ședințelor. Spre deosebire de procedurile judiciare însă, procesul de mediere nu poate obliga nici una dintre părți și nici un terț care nu este implicat în proces să facă un anumit pas sau să dezvăluie informații sau documente.
  • Incapacitatea de a verifica faptele contestate. Medierea este un forum în cadrul căruia părțile lucrează împreună pentru a ajunge la un consens reciproc acceptabil. Spre deosebire de procedurile judiciare, nu este un proces contradictoriu de soluționare a litigiilor. Rolul mediatorului, spre deosebire de cel al unui judecător, este de a facilita discuția dintre părți. Litigiile care necesită luarea unei decizii cu privire la o chestiune de fapt, cum ar fi dacă jurisdicția a fost sesizată, nu sunt potrivite pentru mediere.
  • Pierderea de timp și dublarea costurilor dacă nu reușește. Dacă medierea nu reușește să ajungă la un consens între părți cu privire la toate problemele aflate în litigiu, una sau alta parte poate considera că procesul a fost o pierdere de timp și bani. Procedurile în instanță urmează, de obicei, o mediere eșuată, iar într-o dispută financiară, va trebui furnizată dezvăluirea și costurile suplimentare suportate, în cazul în care părțile instruiesc avocații. Dublarea costurilor poate fi totuși atenuată de părțile care acceptă să folosească orice dezvăluire financiară produsă în mediere în orice procedură judiciară ulterioară. Acest lucru se poate face prin includerea unei clauze în acest sens în acordul de mediere.
  • Incertitudinea rezultatului. În alte forme de soluționare a litigiilor, cum ar fi arbitrajul sau litigiul în dreptul familiei, părților li se garantează un rezultat la sfârșitul procesului. Nu există o astfel de garanție a unui rezultat sau a unui rezultat determinant în mediere.

Sperăm că informațiile de mai sus vă oferă o mai bună înțelegere a rolului și valorii pe care medierea le poate juca și o joacă în a ajuta cuplurile care se despart în rezolvarea oricăror diferențe care pot apărea în legătură cu copiii, finanțele sau orice alte probleme semnificative care pot apărea în cursul unei separări sau ulterior.

Dacă doriți să aflați mai multe despre modul în care Optimal Solicitors vă poate ajuta în ceea ce este, fără îndoială, o perioadă stresantă și dificilă, vă rugăm să nu ezitați să ne contactați pentru a discuta opțiunile dvs. Echipa noastră profesionistă și accesibilă vă va putea ajuta cu orice întrebări pe care le puteți avea în majoritatea problemelor legate de familie.